Grădiniță/școală

Povestea Ioanei nu a început așa cum am așteptat noi ca parinți, dar a devenit o lecție de viață atât pentru noi cât și pentru foarte mulți oameni din jurul nostru.

Dupa un parcurs pe care cei mai mulți dintre voi îl cunosc, dar se poate regăsi și în articolele site-ului, Povestea unei mânuțe pierdute s-a transformat în Povestea unei luptătoare.

De mai bine de un an am decis să schimbăm locația din România pe una din Germania. Asta în primul rând pentru a asigura un cadru în care copiii să poata crește armonios, fara prejudecățile oamenilor din jur și desigur pentru asistența medicală net superioară celei românești. Cum acest lucru nu se poate face peste noapte, iar strămutarea cu cățel și purcel nu e întotdeauna ușoară, am decis ca veștile despre Ioana să vi le livrăm atunci când ne vom fi stabilizat un pic în noua locație.

În ceea ce privește asistența medicală, lucrurile sunt bine organizate și direcționate spre binele pacientului. Fizioterapia de care Ioana beneficiază aici dă rezultatele mult dorite. Pe lângă tonifierea musculaturii și asimilarea unui echilibru corporal, Ioana este mult mai încrezătoare în puterile ei, acesta fiind practic un efect secundar dacă se poate spune asta… Iar în plus față îmbunătățirea stării fizice, Ioana a evoluat cumva devenind un copil mai sociabil, având foarte mulți prieteni de la grădiniță, dar și dintre copiii mai mari.20150903_135842

La școală a avut loc o evaluare a copiilor care merg în această toamnă în clasa întâi (categorie de copii din care și Ioana face parte) pentru a se stabili distribuția acestora pe categorii de vârstă, aptitudini și alți factori specifici procesului de învățare. Din totalul copiilor evaluați, din care majoritatea covârșitoare este de etnie germană (95%), la toate probele desfășurate care implicau dicție, atenție, atenție distributivă, lucru manual, viteză de reacție, analiză, acțiune și reacțiune, și alte câteva, Ioana a obținut locul I.

Aici nu se face un eveniment din acest lucru. La început am crezut că e ceva în neregulă. Am înțeles apoi că nu competența este factorul cheie aici cât dezvoltarea personală a copilului pe toate planurile. Cum acest lucru ne-a luat și pe noi prin surprindere, am tratat faptul ca atare și ne continuăm drumul.

Trebuie sa privim cumva și spre viitor, aventura vieții de școlar fiind abia la început pentru Ioana.

 

Cu urari de bine,
Ioana

 

 

Leave a Reply